Istoria artelor, gr. DI 18.09, 28.04.20

Grupa: DI.18.09 Anul II

Disciplina: Istoria artelor

Profesori: Gheorghiță C.

Data: 28.04.20

Durata: 2 ore

Tema Lectiei: Arta olandeză din sec. al XVII-lea.

1.    Specificul picturii olandeze.

2.     Pictura marilor maeştri olandezi: portretul în creaţia lui Frans Hals şi Rembrandt Van Rijn.

3.    Micii maeştri olandezi, pictura de gen: Jan Vermeer, Pieter de Hooch, Pieter Claesz, Jacob van Ruisdael.

Competența specifică dezvoltată:  Analiza contextului şi a creaţiei marilor personalităţi artistice din arta Renaşterii nordice, Barocului şi Clasicismului francez

1.    Specificul picturii olandeze din sec. XVII.

Olanda devine în sec. XVII una dintre marile puteri ale lumii - cea mai mare putere comercială din Europa, și unul dintre cele mai mari imperii coloniale cu posesiuni în America, Asia, Africa, Australia. Revoluțua burgheză de la sf. sec. XVI a contribuit la dezvoltarea relațiilor capitaliste, la apariția și dezvoltarea unei noi clase sociale – burghezia. Toate aceste condiții au contribuit și la dezvoltarea artelor, care au devenit o componentă importanță a vieții sociale a olandezilor. Religia calvinistă la fel a influențat evoluția artelor plastice, deplasând din prim-plan tematica religioasă, așa încât artiștii aveau o libertate semnificativă în alegerea temelor, subiectelor, ceea ce a dus la diversificarea, îmbogățirea  tematicii picturii olandeze, la dezvoltarea unor genuri noi, ca natura statică, peisajul, compoziția de gen. În aceste condiții s-a format școala națională olandeză de pictură.

Tematica picturii olandeze, după cum am menționat, a fost variată, la fel au fost variate și genurile practicate de pictori: portretul, compoziția de gen, natura statică, peisajul, toate fiind axate pe redarea modului de viață al olandezilor. Această tendință derivă din faptul, că negustorii, comercianții olandezi erau cei care comandau și plăteau aceste lucrări de artă, dorind să-și decoreze cu ele casele, locurile publice, casele breslelor sau a altor colectivități.

Portretul olandez se caracterizează prin redarea individualității personajelor, pline de viață, de energie. 

Frans Hals, Țiganca

O realizare aparte a școlii olandeze este portretul de grup, în care erau reprezentate mai multe personaje, unite printr-o activitate profesională comună.

Frans Hals, Ofițerii arcașilor Sf. Adrian

Compoziția de gen oglindea modul de viață a olandezilor, fie în viața cotidiană, liniștită și confortabilă a familiilor burgheze, fie în scene zgomotoase, hazlii, din cărciume sau bucătării murdare ale oamenilor săraci.

Vermeer, Doamna și doi cavaleri

Adrian van Ostade, Tărani în cârciumă

Natura statică oglindea luxul burghez, cu obiecte din metale prețioase, sticlă, de forme sofisticate, completate cu fructe, gustări, flori, toate pictate minuțios, până la cele mai mici detalii, cu luciul specific al metalelor sau transparența sticlei.

Willem Heda, natură statică

Peisajul olandez la fel cuprindea priveliști tipice olandeze, fie de mare, fie de vegetație, cu redarea naturalistă a plantelor, apelor și cerului cu nori, căruia îi revenea cea mai mare parte a pânzei, circa 2/3 sau 3/4 din tablou.

Jan van Goyen, peisaj marin

Mulți dintre pictorii olandezi se specializau în careva gen, fie peisaj, fie natură statică sau compoziție de gen, la fel preferau să realizeze lucrări de mici dimensiuni, de unde și noțiunea de „micii olandezi”.

 La lecția viitoare vom studia creația reprezentanților de vârf ai școlii olandeze.

Sarcini:

·         Citiți cu atenție textul și vizionați imaginile;

·         Selectati, studiați alte reproduceri ale lucrărilor reprezentanților școlii olandeze;

·         Identificați trăsăturile caracteristice pentru fiecare gen de pictură.