Desen II, gr. DI 16.092, 30.04.20

Grupa: DI.16.092 Anul IV

Disciplina: Desen II

Profesori: Gheorghiță Cezara, Miron Anatol

Data: 30.04.20

Durata: 6 ore

Tema Lectiei: Fragment de interior cu includerea de mobilier în diverse racursiuri. F A2. materiale grafice. Studiu din natură.

Competența specifică dezvoltată:  

1.    Reprezentarea unui fragment de interior cu includerea de mobilier în diverse racursiuri.

După cum am menționat și lecția trecută, această temă, și în special realizarea lucrării propriu-zise va contribui la dezvoltarea și exersarea abilităților de reprezentare a unui interior, a mobilierului, de aplicare a legităților perspectivei liniare, compoziției,  modelarea volumetrică a formelor, redarea profunzimii spațiului.

Modelarea constructiv-tonală a fragmentului de interior.

După ce am construit interiorul, mobilierul, formele mari și formele mici, detaliile, începem a modela tonal, a hașora suprafețele.

Vom hașora mai întâi suprafețele cele mai întunecate, de umbră, după care vom trece la semiumbră, și mai târziu la petele de lumină,

Trebuie să ținem cont de sursa de lumină – dacă aceasta este fereastra, atunci obiectele din apropiere vor avea lumini și umbre mai contrastante, iar restul încăperii va fi în semiumbră.

 Dacă sursa de lumină este din interior, de exemplu lustra de pe tavan, lumina va cădea circular pe obiecte și podea.

Și la acestă etapă analizăm atent gradațiile de ton, lumina, relațiile tonale între obiecte.

Toate schițele realizate le veți stoca într-un portofoliu digital pe care îl veți prezenta online.

Pictura, gr. DI 17.092

Grupa: DI.17.092 Anul III

Disciplina: Pictura

Profesori: Gheorghiță Cezara

Data: 30.04.20

Durata: 2 ore

Tema Lectiei: Principii de reprezentare a semifigurii umane, îmbrăcată tematic, model viu, feminin. F A2 – A3 materiale acuarelă, guașă, acril. Studiu din natură.

Competența specifică dezvoltată:  

Mijloace plastice de expresie la reprezentarea semifigurii umane, model viu.

Etapa:

1.    Modelarea tonal-cromatică ţinând cont de caracterul modelului.

Astăzi suntem la etapa de modelare tonal-cromatică a figurii.

După cum am menționat la lecția trecută, lucrăm mai întâi asupra petelor mari, întunecate, treptat mergând spre tonuri mai luminoase. 

Nu uităm că în umbra la fel este culoare, și nu folosim culori pure, direct din tub sau ambalaj. Trebuie să amestecăm culorile, să obținem nuanțe mai complicate, ținând cont și de reflexele culorilor învecinate.

Când modelăm figura, observăm că în mare parte ea este formată din segmente de formă cilindrică: gâtul, mâinile, cutia toracică, și doar capul este de formă sferică. Respectiv, umbrele și luminile trebuie să mențină aceste forme volumetrice.

Vom lucra, la acestă etapă, asupra formelor, petelor mari ale figurii și ale fondalului, iar formele mici, detaliile, portretul – le vom picta mai târziu.

Sarcini:

modelarea prin culoare a figurii.

Succes!

Designul accesoriilor de interior, DI 16.092, 29.04.20

Grupa: DI.16.09.02 Anul IV

Disciplina: Designul accesoriilor de interior

Profesori: Gheorghiță C. Miron A.

Data: 29.04.20

Durata: 2 ore

Tema Lectiei: 4. Decorarea artistică și estetică a accesoriului.

Rezolvarea cromatică.

Competența specifică dezvoltată:  

1.    Crearea accesoriilor pentru interior.

Vom continua cu rezolvarea cromatică a accesoriului de interior.

După cum am menționat în cadrul lecției trecute, culoarea accesoriului poate să corespundă paletei cromatice predominante a interiorului, deosebindu-se ușor ca ton sau nuanță. Sau accesoriul poate fi în contrast cu culoarea dominant a interiorului, având rolul de accent cromatic.

Alegem culoare și în dependență de dimensiunile accesoriului. Dacă acesta  este de dimensiuni mari,  atunci culorile folosite pentru el trebuie să fie mai neutre, pentru a nu supraîncărca interiorul. Și invers, dacă obiectul are de dimensiuni mici, putem folosi culori mai intense, din aceeași gamă cu interiorul, sau culori contrastante.

În procesul de decorare a accesoriului este important să alegem culorile potrivite pentru a ajunge la un echilibrul compozițional și cromatic.

Sarcini:

·         continuați decorarea accesoriului.

·         aplicați culoarea și alte elemente de decorare a accesoriului.

Aștept fotografii pe blog sau adresa de email.

SUCCES!!!

Istoria artelor, gr. DI 18.09, 28.04.20

Grupa: DI.18.09 Anul II

Disciplina: Istoria artelor

Profesori: Gheorghiță C.

Data: 28.04.20

Durata: 2 ore

Tema Lectiei: Arta olandeză din sec. al XVII-lea.

1.    Specificul picturii olandeze.

2.     Pictura marilor maeştri olandezi: portretul în creaţia lui Frans Hals şi Rembrandt Van Rijn.

3.    Micii maeştri olandezi, pictura de gen: Jan Vermeer, Pieter de Hooch, Pieter Claesz, Jacob van Ruisdael.

Competența specifică dezvoltată:  Analiza contextului şi a creaţiei marilor personalităţi artistice din arta Renaşterii nordice, Barocului şi Clasicismului francez

1.    Specificul picturii olandeze din sec. XVII.

Olanda devine în sec. XVII una dintre marile puteri ale lumii - cea mai mare putere comercială din Europa, și unul dintre cele mai mari imperii coloniale cu posesiuni în America, Asia, Africa, Australia. Revoluțua burgheză de la sf. sec. XVI a contribuit la dezvoltarea relațiilor capitaliste, la apariția și dezvoltarea unei noi clase sociale – burghezia. Toate aceste condiții au contribuit și la dezvoltarea artelor, care au devenit o componentă importanță a vieții sociale a olandezilor. Religia calvinistă la fel a influențat evoluția artelor plastice, deplasând din prim-plan tematica religioasă, așa încât artiștii aveau o libertate semnificativă în alegerea temelor, subiectelor, ceea ce a dus la diversificarea, îmbogățirea  tematicii picturii olandeze, la dezvoltarea unor genuri noi, ca natura statică, peisajul, compoziția de gen. În aceste condiții s-a format școala națională olandeză de pictură.

Tematica picturii olandeze, după cum am menționat, a fost variată, la fel au fost variate și genurile practicate de pictori: portretul, compoziția de gen, natura statică, peisajul, toate fiind axate pe redarea modului de viață al olandezilor. Această tendință derivă din faptul, că negustorii, comercianții olandezi erau cei care comandau și plăteau aceste lucrări de artă, dorind să-și decoreze cu ele casele, locurile publice, casele breslelor sau a altor colectivități.

Portretul olandez se caracterizează prin redarea individualității personajelor, pline de viață, de energie. 

Frans Hals, Țiganca

O realizare aparte a școlii olandeze este portretul de grup, în care erau reprezentate mai multe personaje, unite printr-o activitate profesională comună.

Frans Hals, Ofițerii arcașilor Sf. Adrian

Compoziția de gen oglindea modul de viață a olandezilor, fie în viața cotidiană, liniștită și confortabilă a familiilor burgheze, fie în scene zgomotoase, hazlii, din cărciume sau bucătării murdare ale oamenilor săraci.

Vermeer, Doamna și doi cavaleri

Adrian van Ostade, Tărani în cârciumă

Natura statică oglindea luxul burghez, cu obiecte din metale prețioase, sticlă, de forme sofisticate, completate cu fructe, gustări, flori, toate pictate minuțios, până la cele mai mici detalii, cu luciul specific al metalelor sau transparența sticlei.

Willem Heda, natură statică

Peisajul olandez la fel cuprindea priveliști tipice olandeze, fie de mare, fie de vegetație, cu redarea naturalistă a plantelor, apelor și cerului cu nori, căruia îi revenea cea mai mare parte a pânzei, circa 2/3 sau 3/4 din tablou.

Jan van Goyen, peisaj marin

Mulți dintre pictorii olandezi se specializau în careva gen, fie peisaj, fie natură statică sau compoziție de gen, la fel preferau să realizeze lucrări de mici dimensiuni, de unde și noțiunea de „micii olandezi”.

 La lecția viitoare vom studia creația reprezentanților de vârf ai școlii olandeze.

Sarcini:

·         Citiți cu atenție textul și vizionați imaginile;

·         Selectati, studiați alte reproduceri ale lucrărilor reprezentanților școlii olandeze;

·         Identificați trăsăturile caracteristice pentru fiecare gen de pictură.

Desen, gr. DI 17.092, 28.04.20

Grupa: DI.17.092 Anul III

Disciplina: Desen

Profesori: Gheorghiță Cezara

Data: 28.04.20

Durata: 4 ore

Tema Lectiei: Principii plastice de reprezentare a figurii umane în desen.

I - Construirea modelului ţinând cont de legile anatomiei plastice.

Raportul  proporţiilor.

II – Modelarea tonală

Competența specifică dezvoltată:  

Reprezentarea figurii umane în desen.

După construcția generală a semifigurii, vom trece la construcția detaliilor mai mici, și anume construcția feței, a portretului, și construcția mâinilor, a degetelor.

Pentru început, ne vom aminti despre portret, proporțiile și detaliile feței, punctele de reper după care verificam poziția corectă a ochilor, nasului, buzelor.

Trebuie să fim atenți la proporțiile feței, deoarece capul este mai mic decăt dimensiunile reale, respectiv și detaliile feței trebuie să fie mai mici, ca să păstrăm raportul proporțiilor întregii figuri.

Vom construi apoi mâinile, degetele, începând de la formele de bază, suprafețele generalizate, apoi vom detalia forma până la degete.

 După finisarea construcției semifigurii în întregime, vom analiza desenul, de la distanță, pentru a verifica dacă figura este proporțională, dacă portretul este construit corect.

Următoarea etapă este modelarea tonală a figurii. Vom începe cu identificarea celor mai întunecate pete din lucrare și a celor mai luminoase, cu stabilirea direcției luminii, pentru a modela formele și a reda volumul prin umbră și lumină.

Începem hașorarea de la petele mari, întunecate.

Toate etapele  realizate le veți fotografia și stoca într-un portofoliu digital pe care îl veți prezenta online.

Succes!

Pictura, gr. DI 16.092, 27.04.20

Grupa: DI.16.09.02 Anul IV

Disciplina: Pictura II

Profesori: Gheorghiță C. Miron A.

Data: 27.04.20

Durata: 4 ore

Tema Lectiei: Modelarea tonal-cromatică a fragmentului de interior.

Competența specifică dezvoltată:  

Reprezentarea cromatica a unui fragment de interior.

Astăzi vom continua modelarea tonal-cromatică a fragmentului de interior. Pentru aceasta, avem nevoie, ca și data trecută,  de culorile pe care le aveți la îndemână – acuarelă, guașă sau acril, la fel și pensule de diferite mărimi.

După ce am acoperit în primul strat petele mari, și partial, cele mici, vom analiza lucrarea:

este clară direcția de unde vine lumina?

Sunt destul de intense contrastele în prim-plan?

Am respectat gama cromatică?

Lucrarea nu este prea pestriță, încărcată din punct de vedere cromatic?

Cei care mi-au trimis deja foto cu fragmentul în culoare au primit careva sfaturi, sugestii. Cei care nu mi-au trimis – vor face o autoevaluare și autoanaliză a lucrării, fixându-și sarcini pentru etapa următoare.

După ce am acoperit petele mari, urmează  modelarea formelor mici și accentuarea detaliilor. 

Și la această etapă vom ține cont de perspectiva aeriană, dar și de compoziție, echilibru și centrul compozițional. Astfel, elementele care se află în prim-plan, mai aproape de noi, vor avea contraste mai puternice de umbră și lumină, culori mai saturate, mai aprinse, iar elementele din planul secundar vor avea contraste mai slabe, iar culorile vor fi mai stinse. Detaliile din prim-plan vor fi modelate minuțios, cu umbre și lumini puternice, în culori intense.

Deci pentru astăzi avem de realizat două sarcini:

Modelarea formelor mici;

Accentuarea detaliilor.

Aștept fragmentului de interior început în culoare!

Istoria artelor, gr. DI 17.091, DI 17.092, 27.04.20, 1.05.20, 4.05.20

Grupa: DI.17.09.1, DI 17.09.2 Anul III

Disciplina: Istoria artelor

Profesori: Gheorghiță C.

Data: 27.04.20, 1.05.20

Durata: 2 ore

1.   Tema Lectiei: abstracționismul.

Competența specifică dezvoltată:  Distingerea particularităţilor şi conceptelor caracteristice diferitor stiluri în arta modernismului

1.    Caracteristica generală a abstracționismului

Abstracționismul  este un curent artistic din prima jum. a sec. al XX-lea, apărut ca un protest împotriva academismului și naturalismului. Abstracționiștii au îndepărtat din lucrările lor elementele lumii reale, vizibile, înlocuindu-le cu un sistem de linii, pete, volume, ce exprimă anumite stări ale gândirii și sensibilității umane. Acest current nu a apărut spontan, ci a parcurs o cale îndelungată, începând cu impresionismul, continuând cu alte curente care au stilizat, simplificat și abstractizat formele, s-au îndepărtat tot mai mult de lumea reală, de formele naturaliste.

Apariţia artei abstracte este legată de V. Kandinsky, un pictor rus,expresionist,  care, întorcându-se în atelierul sau, a văzut o lucrare ce l-a impresionat prin expresivitatea culorilor, desi nu recunoscu-se în ea nici o formă din lumea vizibilă, reală. Când s-a apropiat de lucrare, și-a dat seama că era propriul tablou, întors cu picioarele în sus! După această întâmplare, au urmat o serie de Improvizații, Compoziții, în care Kandinsky a folosit doar linii, pete, figuri geometrice, punând accentual pe compoziție, echilibru, ritm, armonii cromatice.

Improvizația 7

Compoziția 8

Alți reprezentanți ai artei abstracte au fost: R. Delaunay, P. Klee, P. Mondrian, Teo van Doesburg, Franz Kupka, Kazimir Malevich.

P. Klee a pictat și motive figurative, dar stiliza, simplifica formele spre geometrizare, până când compozițiile lui se transformau în ceva abstract, rupt de realitate. Folosește gradații și nuanțe subtile de culori, inspirate din lumea reală.

Grădini tunisiene

Sunet antic

P. Mondrian este unul dintre cei mai renumiți reprezentanți ai abstracționismului european, reducînd formele, petele de culoare la structuri pur geometrice, așezate într-un contur strict, deseori negru, format din linii ce se intersectau sub unghi de 90⁰.

Compoziție 10

Creația lui a devenir o sursă de inspirație pentru mulți creatori contemporani, din diverse ramuri ale designului – vestimentar, de obiect, de interior etc.

Roșu, albastru, galben

Kazimir Malevich este un alt artist de origine rusă, care a devenit o personalitate simbolică pentru arta conceptuală, abstractă. Probabil toată lumea a auzit de renumitul Pătrat negru a lui Malevich, care exprimă supremația formei pure. Acest pătrat poate fi asemănat cu o gaură neagră din cosmos – din care, posibil, totul ia naștere, și în care totul, până la urmă, dispare.

Un capitol aparte prezintă abstracționismul american, de după al II-lea război mondial, care a cunoscut două direcții: expresionismul abstract și abstracţia cromatică, sau lirică. Expresionismul abstract a cunoscut mai multe manifestări, dintre care se evidențiază Pictura gestuală a lui J. Pollock. Artistul nu mai picta în tehnică tradițională, cu pensula, ci stropea, vărsa culorile pe pânză, la întămplare, obținând astfel anumite ritmuri de linii, puncte de culoare.

În atelier

Un reprezentant al abstracţiei cromatice, sau lirice a fost Mark Rotko, care picta câmpuri de culoare, cu treceri line de la o culoare la alta, sau de la un ton la altul.

Alb pe roșu

Abstracționismul este popular și astăzi în toată lumea, inclusive și la noi în Moldova, chiar dacă nu întotdeauna este înțeles și acceptat de public.

Sarcini:

·         Citiți cu atenție textul și vizionați imaginile;

·         Determinați elementele de limbaj plastic, folosite de abstracționiști;

·         Selectati, studiați alte reproduceri ale lucrărilor reprezentanților artei abstracte;

·         Pregătiți o scurtă informație despre creația unui pictor abstractionist, la alegere.

Istoria artelor, gr. DI 17.091, DI 17.092, 27.04.20, 24.04.20

Grupa: DI.17.09.1, DI 17.09.2 Anul III

Disciplina: Istoria artelor

Profesori: Gheorghiță C.

Data: 13.04.20, 17.04.20

Durata: 2 ore

1.   Tema Lectiei: Suprarealismul.

Competența specifică dezvoltată:  Distingerea particularităţilor şi conceptelor caracteristice diferitor stiluri în arta modernismului

1.    Caracteristica generală a suprarealismului

Suprarealismul  este un curent artistic din prima jum. a sec. al XX-lea, apărut în perioada interbelică, în literatură, iar mai târziu s-a extins și în domeniul artelor plastice, muzicii, fotografiei și filmului. Punctul de pornire este anul 1924, când Andre Breton, unul dintre fondatorii curentului, publică „Manifestul suprarealismului”. Autorul caracterizează suprarealismul ca un automatism psihic pur, care nu este controlat de rațiune și de preocupări estetice sau morale.

În anul 1925 a avut loc prima expoziție de artă suprarealistă, la care au participat Giorgio de Chirico, Max Ernst, Paul Clee, Joan Miro, Pablo  Picasso, Man Ray și alții.

În linii generale, suprarealismul îsi propune să exploreze și să ilusreze lumea visului și a imaginației ireale, fantezia, care sunt mult mai bogate decât realitatea imediată. Pictorii suprarealiști încercau să evadeze din lumea reală, permițând fanteziei să scoată din subconștient diferite stări, personaje, întâmplări sau lucruri. Suprarealismul a cunoscut în artele plastice două direcții: I - reprezentațională sau iluzionistă și II – abstractă.

Prima direcție avea un caracter figurativ, dar nu copia, imita întocmai realitatea, ci o deforma, uneori până la absurd, irational. Cea de-a doua direcție generaliza, abstractiza formele, încât imaginea pierdea orice asemănare, legătură cu lumea reală, cu obiecte cunoscute sau posibil de recunoscut.

2.    Reprezentanți de bază ai suprarealismului au fost: Giorgio de Chirico, Max Ernst, Joan Miro, Rene Magritte și desigur faimosul Salvador Dali.

Giorgio de Chirico a pictat compoziții suprarealiste în care combina elemente din arta antică cu obiecte din actualitate, într-o atmosferă de pustietate, fără prezența umană.

Rene Magritte pictează compoziții cu o puternică încărcătură psihologică, simbolică, formele sunt reale, darc contextul este mai des filosofic, psihologic.

Oglinda

Lucruri personale

Salvador Dali folosește o tehnică de pictură aproape clasică, dar  deformează figurile, obiectele, creând iluzii optice amețitoare.

Persistența memoriei

Vis cauzat de zborul unei albini în jurul unei rodii

Sarcini:

·         Citiți cu atenție textul și vizionați imaginile;

·         Determinați elementele de limbaj plastic, folosite de suprarealiști;

·         Selectati, studiați alte reproduceri ale lucrărilor reprezentanților suprarealismului;

·         Pregătiți o scurtă informație despre creația unui pictor suprarealist.